Impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Modificarea îi afectează direct pe asociații și acționarii care retrag profit din societăți, inclusiv din microîntreprinderi. Firma calculează, reține și plătește impozitul, iar persoana fizică primește suma rămasă.
Impozitul de 16% poate fi urmat și de plata CASS dacă veniturile extrasalariale cumulate depășesc plafoanele legale. În cazul PFA-urilor, regula trebuie înțeleasă diferit. Un PFA nu își distribuie dividende din propria activitate, deoarece nu este o societate separată de titular. Cota de 16% îl poate afecta însă pe titularul PFA care este și asociat într-un SRL sau încasează dividende din alte investiții.
Cum se aplică impozitul pe dividende în 2026
Cota de 16% se aplică dividendului brut distribuit de societate. Nu contează numai anul în care firma a obținut profitul, ci momentul în care acesta este distribuit. Prin urmare, profitul rămas din anii anteriori și distribuit în 2026 intră, în principiu, sub noua cotă.
Majorarea de la 10% la 16% se aplică dividendelor distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Obligația de calculare, reținere și plată revine societății care acordă dividendele.
Pentru un dividend brut de 50.000 de lei, calculul este simplu:
– dividend brut de 50.000 de lei;
– impozit de 16% în valoare de 8.000 de lei;
– dividend net plătit asociatului de 42.000 de lei.
La vechea cotă de 10%, impozitul ar fi fost de 5.000 de lei, iar asociatul ar fi primit 45.000 de lei. Pentru aceeași distribuire, modificarea reduce suma netă cu 3.000 de lei.
La un dividend brut de 100.000 de lei, impozitul ajunge la 16.000 de lei, iar asociatul primește 84.000 de lei. Diferența față de cota anterioară este de 6.000 de lei.
Impozitul se reține în momentul plății dividendelor. Firma îl declară și îl virează la buget până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a făcut plata.
Dacă dividendele au fost distribuite, dar nu au fost plătite până la sfârșitul anului, poate interveni termenul special din luna ianuarie a anului următor. Contabilul trebuie să urmărească separat data distribuirii, data plății și termenul fiscal aplicabil.
Persoana fizică nu achită încă o dată impozitul de 16% prin Declarația unică. Acesta este un impozit final, reținut la sursă de societate. Declarația unică poate deveni necesară pentru CASS, nu pentru repetarea impozitului pe dividende.
Ce înseamnă majorarea pentru firmele mici
Pentru un SRL, impozitul pe dividende apare după ce firma și-a calculat propriile obligații fiscale și a stabilit profitul care poate fi distribuit. Cota de 16% nu înlocuiește impozitul micro sau impozitul pe profit. Ea se aplică ulterior, când banii ies din societate sub formă de dividende.
În 2026, regimul microîntreprinderilor folosește o cotă de 1%, iar plafonul de încadrare este de 100.000 de euro, dacă sunt respectate și celelalte condiții legale.
O microîntreprindere achită mai întâi impozitul calculat asupra veniturilor sale. După închiderea perioadei contabile și stabilirea profitului distribuibil, societatea poate acorda dividende. Din suma brută aprobată pentru distribuire reține apoi 16%.
Presupunem că o firmă are 100.000 de lei disponibili legal pentru distribuire, după înregistrarea cheltuielilor și a obligațiilor societății. Dacă întreaga sumă este distribuită, impozitul pe dividende este de 16.000 de lei. Asociatul primește 84.000 de lei înainte de eventuala plată a CASS.
În cazul unei firme plătitoare de impozit pe profit, taxarea are tot două niveluri. Societatea achită mai întâi impozitul pe profit, iar suma care poate fi distribuită suportă ulterior impozitul pe dividende.
Dacă o firmă are un profit impozabil de 100.000 de lei și nu există ajustări, impozitul pe profit de 16% ar fi de 16.000 de lei. Ar rămâne 84.000 de lei înaintea celorlalte operațiuni necesare distribuirii. Impozitul pe dividende aplicat acestei sume ar fi de 13.440 de lei, iar asociatul ar primi 70.560 de lei înainte de CASS.
Exemplul arată de ce impozitul pe dividende nu trebuie analizat separat de regimul firmei. Pentru bugetul personal al asociatului contează suma rămasă după taxele societății, impozitul pe dividende și eventuala contribuție la sănătate.
Firmele mici trebuie să își planifice mai atent lichiditățile. Existența profitului contabil nu înseamnă automat că societatea are suficienți bani disponibili pentru distribuire. Înaintea plății trebuie verificate disponibilul din cont, datoriile scadente și rezervele necesare activității.
Când se adaugă CASS la dividende
Impozitul de 16% nu este singura obligație care poate apărea pentru asociatul persoană fizică. Dividendele intră și în calculul plafoanelor pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Pentru stabilirea plafonului se iau în calcul dividendele plătite, diminuate cu impozitul reținut. Acestea se cumulează cu alte venituri relevante, cum ar fi dobânzile, câștigurile din investiții, chiriile și anumite venituri din alte surse.
Pentru veniturile realizate în 2026, raportarea se face la salariul minim de 4.050 de lei aflat în vigoare la 1 ianuarie. Plafoanele sunt:
– 24.300 de lei pentru nivelul de 6 salarii minime;
– 48.600 de lei pentru nivelul de 12 salarii minime;
– 97.200 de lei pentru nivelul de 24 de salarii minime.
CASS datorată este de 2.430 de lei, 4.860 de lei sau 9.720 de lei, în funcție de intervalul în care se încadrează veniturile cumulate. Cota este de 10%, dar se aplică bazei fixe corespunzătoare plafonului, nu direct întregii sume încasate.
În exemplul dividendului brut de 50.000 de lei, asociatul primește 42.000 de lei după reținerea impozitului. Dacă nu are alte venituri care se cumulează, suma îl plasează între 6 și 12 salarii minime. CASS este de 2.430 de lei, iar suma rămasă după ambele obligații este de 39.570 de lei.
Pentru dividendul brut de 100.000 de lei, suma netă după impozit este de 84.000 de lei. Aceasta se încadrează între 12 și 24 de salarii minime, astfel că CASS ajunge la 4.860 de lei. Asociatul rămâne cu 79.140 de lei.
Dacă veniturile cumulate depășesc 97.200 de lei, CASS este de 9.720 de lei. Faptul că persoana este și salariată nu elimină automat contribuția datorată pentru dividende atunci când plafonul este atins.
De ce impozitul de 16% nu se aplică veniturilor PFA
PFA-ul nu distribuie dividende titularului. Banii obținuți din activitatea independentă sunt tratați fiscal ca venituri ale persoanei fizice, nu ca profit al unei societăți care urmează să fie împărțit asociaților.
Retragerea banilor din contul PFA în contul personal nu generează impozit pe dividende. Titularul datorează impozit pe venit, CAS și CASS potrivit regulilor aplicabile activităților independente. Transferul ulterior al banilor nu creează o nouă taxă de 16%.
Impozitul pe dividende îl afectează pe titularul PFA numai dacă acesta are și o altă calitate. De exemplu, poate fi asociat într-un SRL, acționar într-o companie sau investitor care primește dividende. Aceste venituri sunt separate de activitatea PFA și se taxează cu 16%.
La stabilirea CASS trebuie analizate distinct regulile fiecărei categorii de venit. Activitatea independentă are propriul mod de calcul, iar dividendele intră în grupa veniturilor din investiții. Declarația unică reunește obligațiile persoanei, dar nu transformă venitul PFA în dividend.
Majorarea cotei schimbă în primul rând suma pe care asociații firmelor o pot retrage din profit. Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți în 2026, societatea reține 1.600 de lei și plătește 8.400 de lei asociatului. CASS poate reduce suplimentar suma finală dacă sunt depășite plafoanele anuale. O planificare corectă trebuie să țină cont de toate aceste niveluri, nu doar de procentul de 16%.
